Harta planetei internet

SpaÅ£iul virtual a devenit o parte importantă a vieÅ£ii oamenilor, iar realitatea se confundă deseori cu reÅ£elele sociale. O treime din populaÅ£ia planetei a ajuns pe internet, iar trendul este ascendent. Imaginează-Å£i o lume fără cenzură, cu filme ÅŸi muzică gratis, cu toÅ£i prietenii alături ÅŸi împărtăşind toate filmuleÅ£ele ÅŸi fotografiile care-Å£i plac. Imaginează-Å£i un album al vieÅ£ii tale, o întreagă experienţă redusă la o sumă de biÅ£i pe internet. Suntem 7 miliarde de oameni începând de anul trecut pe Terra, iar pe internet am ajuns la 2,1 miliarde. Suntem mulÅ£i, dar internetul nu se suprapopulează, ci are loc pentru toÅ£i, locuitorii lui trăind într-o absolută democraÅ£ie. Conform unui studiu realizat de firma americană de analiză de internet Pingdom, în 2011 internetul a crescut constant. Dintre cei 2,1 miliarde de utilizatori, cei mai mulÅ£i sunt din Asia, aproximativ 922 de milioane, iar Europa este pe locul doi, cu 476 de milioane de utilizatori. DeÅŸi stau încă departe de cifrele din Occident, românii sunt mari fani internet, în Å£ara noastră existând 5,98 de milioane de conexiuni de internet active. Studiul Autorităţii NaÅ£ionale pentru Administrarea ÅŸi Reglementarea în ComunicaÅ£ii (ANCOM) a arătat că trendul este foarte puÅ£in descrescător, în 2010 existând peste 6 milioane de conexiuni active. Două miliarde de utilizatori au de ales între 95,5 milioane de domenii .com, 13,8 milioane de domenii .net, 9,3 milioane de domenii .org.  ÃŽn total, internetul este o planetă cu peste 220 de milioane de ţări (domenii). ÃŽn plus, în statisticile Pingdom nu se menÅ£ionează ÅŸi domeniile de internet care funcÅ£ionează în „Deepnet”, adică acelea care nu pot fi găsite de motoarele de căutare pe care se proliferează diverse idei suspecte: doctrine extremiste, pornografie infantilă sau preferinÅ£e sexuale care mai de care mai ciudate. Traseul zilnic trece prin internet Dacă o zi ar fi un traseu turistic, internetul nu ar putea fi evitat. Ioana Popescu (23 de ani), din IaÅŸi, spune că o zi fără internet este una goală ÅŸi în care se învârte fără să aibă ce să facă. „Dacă nu lucrez la ceva important sau nu am vreun examen sau o carte fascinantă, nu pot să rezist fără internet”, spune tânăra. Primul lucru pe care-l face dimineaÅ£a, mai ales pentru că are laptopul aproape, este să verifice messenger-ul (adică serviciul de mesagerie instantă) pentru răvaÅŸe „offline”, contul de Facebook ÅŸi cel de mail. „Primul e messenger-ul, că el se deschide primul, odată cu laptopul. Dar nu stau foarte mult. Dacă am vreun mesaj, îl citesc ÅŸi atât. Pe Facebook verific ultimele actualizări pe care le-am pierdut când dormeam, iar mailul mi-l pregătesc din timp pentru muncă”, povesteÅŸte ea. Ioana lucrează într-o companie de marketing, iar mailurile curg ÅŸi-i invadează viaÅ£a, dar ÅŸi-a „pus e-mailul la respect”, după cum spune ea. Click pe infografie „Refuz să mă uit de la 10 seara până la 8 dimineaÅ£a pe mailul pe care-l folosesc ÅŸi la muncă. Mă bucur că nu am telefon cu alerte de mail, altfel înnebunesc. Chiar dacă de la 9 până la 10 îmi beau cafeaua cu  mailul în faţă, mă simt mai împăcată cu mine aÅŸa”, povesteÅŸte Ioana. ÃŽn această privinţă, psihologii au identificat sindromul aglomeraÅ£iei de mail-uri. ÃŽn plus, conform ultimelor studii realizate de către firma Harris Interactive, numărul mediu de e-mailuri primite de un angajat este de 50, aceasta fiind ÅŸi nivelul maxim de suportabilitate. AngajaÅ£ii spun că dacă primesc mai mult de 50 de mailuri, devin stresaÅ£i ÅŸi neproductivi. ÃŽn 2011, nivelul mediu de mailuri primite de utilizatorii business a fost de 112 pe zi, iar 71% din „misivele virtuale” au fost de tip spam, adică nesolicitate. InfluenÅ£a „insulei” lui Zuckerberg Pe planeta Internet, forÅ£a mondială este Facebook. „Insula”, pornită de studentul Zuckerberg în 2004, a primit peste 800 de milioane de „imigranÅ£i”, iar în 2012 se pregăteÅŸte să atingă cifra istorică de un miliard. Numai anul trecut, 200 de milioane de noi utilizatori au venit în Å¢ara Facebook, în care 4,1 milioane de români au conturi. Dar la nivel mondial, topul cel mai corect este cel al procentului din populaÅ£ie care are profil pe platforma socială. Cipru este pe primul loc în clasamentul realizat de Pingdom, cu un procentaj de 69%, Hong Kong este pe locul doi, cu 53%, iar Chile a încheiat podiumul, cu 52%. Mai mult decât o obsesie, aÅŸa-numitul „sindrom al dependenÅ£ei de Facebook” este un stil de viaţă. Irina Crăescu (44 de ani, BucureÅŸti) a descoperit Facebook prin intermediul jocurilor. Astăzi, ea petrece momentele libere fertilizând pământul din „Farmville”, făcând schimb pe „Mafia Wars” ÅŸi descoperind noi jocuri apărute. „Sunt simple ÅŸi au nevoie de un clic. Nu fac mare efort, dar îmi dau niÅŸte recompense virtuale plăcute. Simt că fac ceva atunci când am timp de pierdut.” Pe lângă jocuri, Facebook e o reÅ£ea unde informaÅ£ia circulă cu o rapiditate mult mai mare decât în realitate, utilizatorii preluând unii de la alÅ£ii poveÅŸtile interesante. Astfel, în 2011 cea mai populară poveste a fost scrisă de către publicaÅ£ia „The New York Times”, un material în care erau prezentate cele mai dramatice fotografii de după cutremurul japonez. InfluenÅ£a reÅ£elelor sociale se poate vedea ÅŸi în evenimentele recente din BucureÅŸti. O fotografie cu un jandarm Å£inând o inimă realizată din baloane a fost republicată la trei ore după ce a fost urcată pe site de 842 de ori, iar 1.500 de utilizatori au apreciat-o. “Dacă nu lucrez la ceva important sau nu am vreun examen sau o carte fascinantă, nu pot să rezist fără internet.” Ioana Popescu studentă, IaÅŸi AplicaÅ£ii pentru un Facebook mai realist Săptămâna trecută, reÅ£eaua socială Facebook a introdus 60 de noi aplicaÅ£ii care transformă radical strategia platformei lui Mark Zuckerberg. Cu ajutorul unor programe cum ar fi TripAdvisor, Foodspotting sau Rotten Tomatoes, utilizatorii vor putea călători, vor putea găti sau chiar oferi note filmelor împreună cu prietenii lor virtuali. Ideea este ca orice verb să poată deveni o acÅ£iune pe Facebook. ÃŽn curând, pe profiluri vor apărea alerte de tipul „Ioana ÅŸi Mihai au citit Haruki Murakami”, care vor niÅŸa profilele ÅŸi vor crea comunităţi mai bine închegate. De ce nu este sigur  „mallul” virtual DeÅŸi unii au încercat să spună că internetul se guvernează după alte reguli decât realitatea, spaÅ£iul virtual seamănă sociologic cu viaÅ£a din care se trage. Astfel, pe lângă socializare, împărtăşire de fotografii ÅŸi vizualizare de filme, oamenii caută cele mai noi produse ÅŸi cele mai bune oferte. Ferit de adaosurile centrelor comerciale obiÅŸnuite, internetul este o platformă în continuă dezvoltare în privinÅ£a comerÅ£ului. Astfel, în 2010 s-a înregistrat o creÅŸtere cu aproape 15% a tranzacÅ£iilor online, iar pentru 2011 statisticile vorbesc de o creÅŸtere mai mare, în ciuda crizei economice. Cele mai populare articole achiziÅ£ionate virtual sunt, în ordine, cărÅ£ile, produsele electronice, îmbrăcămintea, jocurile pe calculator ÅŸi biletele de avion. Dezvoltarea smartphone-urilor a ajutat performanÅ£ele vânzărilor online. Conform companiei americane Barlow Researchers, 37% din utilizatorii de telefoane inteligente au cumpărat măcar un lucru de pe internet, iar procentul retailerilor care folosesc site-uri destinate special telefoanelor de ultimă generaÅ£ie este de 8,8%. Problema atacurilor informatice Românii, contrar tendinÅ£elor mondiale amintite , obiÅŸnuiesc să-ÅŸi cumpere cel mai mult produse electronice de pe internet. Astfel, 44% din utilizatori cumpără astfel de produse conform unui studiu realizat de GfK România (răspunsuri au fost cu variantă multiplă). Pe locul secund sunt articolele vestimentare, cu 28%, urmate de produsele de îngrijire personală, cu 22%. CărÅ£ile nu stau nici ele rău, având 22% din totalul cumpărăturilor online. Cu toate acestea, ca ÅŸi în realitate, există o frică de a plăti direct cu cardul. 28% din respondenÅ£ii studiului GfK au spus că au plătit online, în timp ce în 83% din cazuri plata se face ramburs, odată cu livrarea. Această frică este îndreptăţită, mai ales că atacurile informatice s-au dezvoltat în ultima vreme: unul din marile site-uri de comerÅ£ online, Zappos, a fost atacat de către hackeri, care au furat datele a 24 de milioane de utilizatori. Problema cu „mallurile” virtuale este că tranzacÅ£iile sunt intermediate. Conform directorului firmei de securitate online Identity Finder, Todd Feinman, „Visa ÅŸi MasterCard protejează datele clienÅ£ilor, dar nimeni nu se luptă pentru cumpărătorul a cărui adresă de mail cade în mâna acestor hoÅ£i”. Printre avantajele comerÅ£ului online înÅŸirate de cumpărători sunt: timpul scurt petrecut între „rafturi”, uÅŸurinÅ£a de a compara produsele, varietatea, preÅ£uri mai mici, taxe mai puÅ£ine, lipsa aglomeraÅ£iei ÅŸi inexistenÅ£a distanÅ£ei. Datele oferite de către firma americană  Invesp Consulting arată că, până în 2015, tranzacÅ£iile pe internet vor totaliza 1,5 trilioane de dolari (1,15 trilioane de euro). 37% din utilizatorii de telefoane inteligente au cumpărat măcar un lucru de pe internet.   Cele mai populare produse online sunt electronicele, hainele ÅŸi cărÅ£ile Autor:    Adevarul Sursa:    www.adevarul.ro trimite pe yahoo       trimite pe e-mail       facebook       twitter Aboneaza-te la ultimele stiri prin e-mail. Stiri asemanatoare: Romania negociaza cu Banca Mondiala un imprumut de un miliard de euro pentru a sustine bugetul tarii Guvernul suspendă taxa auto la vânzare. Câţi bani pierde Economisirea a continuat sa creasca in ultimul an Cât ne costă drumurile blocate: IMPACTUL CONDIÅ¢IILOR METEO ASUPRA ECONOMIEI. Exemplul maÅŸinii de pâine Zborurile low-cost se mută pe Otopeni Salariu de român în străinătate: 15.000 euro/lună. VEZI unde FMI pune condiÅ£ii ÅŸi mai grele Guvernului Regii asfaltului se plâng că afacerea deszăpezitului nu e profitabilă, dar, din eleganţă , nu renunţă la contracte. De ce cred ei că UN MILIARD DE EURO nu e de ajuns Culmea tupeului: In CA al TVR, reprezentanÈ›ii PDL acuza PSD de politizarea televiziunii publice! Pericol! Suntem la un pas de a rămâne fără gaze. Stocurile obligatorii sunt la jumătate   Nume: E-mail: Comentariu: Va rugam folositi un limbaj decent ! Cod de securitate: Sursa: soft.ro